|

Schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural – propuneri centralizate

Propuneri și observații

cu privire la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor scheme de ajutor de stat și de minimis pentru relansarea sectorului cultural

Cuvânt înainte

Acestea sunt propunerile centralizate ale mai multor participanți la grupul de lucru pe schema de ajutor de stat. Încurajăm pe oricine susține aceste propuneri să le preia parțial sau integral și să le trimită către Ministerul Culturii și în nume propriu.

Observații generale

Ca urmare a lansării în consultare publică a Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind instituirea unor scheme de ajutor de stat și de minimis pentru relansarea sectorului cultural, așa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului Culturii, la data de 26 ianuarie 2021, dorim să subliniem încă o dată o serie de probleme structurale, de concepție, pe care aceste scheme ar trebui să le depășească și să se integreze, astfel, soluțiile ce răspund acestor nevoi, pentru a se putea constitui într-o formă reală de sprijin pentru întreg sectorul cultural (așa cum a fost ea prezentată).

Aceste probleme au fost discutate, pe larg, în cadrul celor 15 întâlniri ale grupului de lucru din luna noiembrie 2020, din care MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans, alături de alți reprezentanți ai sectorului cultural, a făcut parte și, deși reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Culturii au confirmat după fiecare întâlnire că toate problemele și propunerile subliniate au fost notate în minute, aceste consemnări nu au fost transmise niciunui participant la grupul de lucru, deși au fost solicitate în repetate rânduri pe toate căile formale, atât în timpul, cât și după terminarea consultărilor. 

Le reluăm mai jos:

1.   Fosta/actuala schemă este dedicată finanțării unor proiecte viitoare – în condițiile în care nu există nicio perspectivă clară a momentului în care aceste activități culturale, cu public numeros (festivalurile – evenimente cărora se adresează cu precădere această schemă implică participarea unui număr mare de oameni) va putea fi reluată. Mai mult, conform unei declarații publice a șefului DSU, Dr. Raed Arafat (din data de 5 februarie, la Digi24), despre evenimente mari nu poate fi vorba în această vară, ci poate abia anul viitor.

2.   Fosta/actuala schemă transformă organizatorii de evenimente în intermediari ai ajutorului de stat, oferindu-le posibilitatea să aleagă mai departe cine vor fi beneficiarii “sprijinului”, nu având în vedere nevoile reale ale operatorilor (nu este obligația acestora să facă o evaluare a acestor nevoi), ci relațiile deja existente, firești, între o entitate organizatoare și furnizorii săi.

3.   Forma de sprijin “în cascadă” înseamnă că singurii beneficiari reali ai unui “sprijin” sunt organizatorii de evenimente, pentru toți ceilalți (artiști, tehnicieni, lucrători, impresari, manageri, case de discuri, companii de scenotehnică, etc.) acest “sprijin” se transformă în plata unor servicii prestate.

4.   Atât schema de ajutor de stat cât și schema de minimis au drept beneficari doar persoanele juridice (SRL și ONG), dar în sectorul cultural cele mai comune forme de organizare (70%) sunt: PFA, ÎI sau persoane fizice care au contracte pe drepturi de autor sau venituri din drepturi de autor și drepturi conexe.

5.   Necesitatea reală a sectorului cultural în ansamblul său este o schemă de compensare a pierderilor suferite. O astfel de schemă estemult mai potrivită pentru momentul în care ne aflăm (un an cu activitate restricționată, lipsa unei perspective clare de reluare a activității, pierderi semnificative de forță de muncă specializată, pierderi financiare de ordinul milioanelor de euro) și a fost formulată în cadrul grupului de lucru și transmisă Ministerului de Finanțe și Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Lista completă de propuneri se află atașată și acestui document.

Observații punctuale

În privința formei actuale a schemelor de ajutor de stat și de minimis – așa cum au fost ele concepute și lansate în dezbatere publică – pentru ca acestea să acopere o parte din nevoile lucrătorilor în industria de spectacole, transmitem următoarele observații punctuale:

Ordonanța de urgență – Document intitulat “OUG 2 scheme de ajutor de stat sector cultural_0”

·     Pag. 1, par. 4 – în rândul “informațiilor primite din partea operatorilor” de care s-a ținut cont în formularea schemei nu sunt incluse informații și date legate de situația altor operatori din sectorul cultural (scăderi ale veniturilor companiilor de scenotehnică, ale companiilor de servicii suport pentru artele spectacolului, ale artiștilor, lucrătorilor care lucrează pe contracte de drept de autor, etc.), în afară de librării, cinematografe și festivaluri;

Nota de fundamentare – Document intitulat “NF OUG_0”

Secțiunea 2. Motivul emiterii actului normativ

·     Pag. 2, capitolul 1. Descrierea situației actuale – Aceeași observație ca mai sus;

·     Pag. 2, capitolul 2. Schimbări preconizate:

o   Par. 1 – Argumentarea din paragraful 1 este construită pe o premisă falsă, aceea că există deja “măsuri de sprijin financiar care susțin costurile de subzistență ale entităților”. Singurele măsuri în vigoare care acoperă costurile de subzistență sunt indemnizația de șomaj tehnic și indemnizația adresată PFA-urilor și persoanelor fizice care au lucrat pe contracte pe drepturi de autor, în valoare de maxim 2200 lei net lunar. Restul „măsurilor” (OUG 130) nu acoperă costuri de subzistență, ci sunt dedicate capitalului de lucru, respectiv investițiilor și nu pot fi folosite pentru cheltuieli de subzistență.

o   Par. 4 – „Susținerea întregului sector cultural pentru ca acesta să reziste în perioada crizei și pentru a fi pregătit să repornească la capacitate maximă, imediat ce restricțiile cauzate de epidemia de COVID-19 sunt eliminate” – programul nu are cum să își propună acest obiectiv în actuala formă, un sprijin pentru „a rezista până la relansare” (schema actuală nu este chiar pentru relansare?) poate veni doar sub forma unei scheme de compensare a pierderilor, nu sub forma unei plăți a unor servicii prestate.

o   Par. 8 – De definit la ce anume se referă „activități culturale curente” și de adăugat „activități suport pentru artele spectacolului – light/sound/video design, tour management, management tehnic, regie tehnică, rigging etc.

o   Par. 8 – Numărul de 5000 de beneficiari a fost stabilit în urma unei analize a nevoilor pieței?

o   Par. 9 – Metodologia de calcul a sumei forfetare – nu este clar de ce această metodologie se bazează pe veniturile lunare/gospodărie pe anul 2019 (4790 lei, aprox. 1000 euro), pentru că schema nu se adresează necesităților persoanelor fizice și nu se referă la necesitățile unei „gospodării”, ci necesităților unor SRL-uri și ONG-uri – singurele eligibile în cadrul programului – care au cu totul alte nevoi decât o gospodărie (atât din punctul de vedere a spațiului în care își desfășoară activitatea, cât și din punctul de vedere ale resurselor utilizate în desfășurare activității). Metodologia de calcul trebuie schimbată pentru a acoperi nevoile reale ale beneficiarilor programului – SRL și ONG – și stabilirea unor plafoane dedicate diferitelor tipuri de nevoi (cu sediu/fără sediu, număr de angajați, număr de evenimente/an).

o   Par. 10 – nu are în vedere starea de urgență, ci doar starea de alertă. Ar trebui să aibă în vedere întreaga perioadă de restricții, indiferent de cum se numește ea (alertă, urgență). În practică, rezultatul este același: imposibilitatea/limitarea organizării de evenimente.

o   Par. 12 – Stabilirea unui procent minim (30-40%) din contribuția primită de organizatori, care să fie direcționat către plata de onorarii pentru artiști, tehnicieni, lucrători.

Secțiunea 3. Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

·     Pag. 5, capitolul 11.Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

o   „De asemenea larga aplicabilitate a măsurilor oferă posibilitatea tuturor operatorilor culturali persoane juridice care au fost afectate în actualul context să beneficieze de facilitățile oferite” – Schemele de ajutor nu oferă tuturor operatorilor culturali persoane juridice posibilitatea să beneficieze de aceste măsuri, ci numai unor categorii clar definite: organizatori de evenimente, librării și edituri.

Secțiunea 6. Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

·     Pag. 7 – Capitolul 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

o   Se menționează că „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect” – de unde înțelegem că procesul de consultare din luna noiembrie 2020 cu reprezentanți ai sectorului cultural (printre care și ONG-uri și alte organisme) organizat de Ministerul Culturii a  fost unul neoficial și nelegat de acest elaborarea acestui act normativ? Sau că acest act normativ a fost elaborat înainte ca aceste consultări să aibă loc? În calitate de participanți la aceste consultări, dorim să avem un răspuns oficial pe această temă, ca sa înțelegem în ce fel au contribuit acest consultări la elaborarea prezentului document. Atât vicepremierul Raluca Turcan, cât și secretarul de stat Andra Diaconescu ne-au confirmat că discuțiile au avut caracter oficial, mai ales ședința de Guvern la care am participat și a cărei concluzie a fost RESCRIEREA schemei de ajutor de stat, deoarece aceasta nu acopera majoritatea sectorului cultural.

ANEXA 1

Capitolul V. Definiții

·     Art. 6, litera o) eveniment cultural – ansamblu de activități din domeniile culturale, cu caracter și conținut cultural, desfășurat într-un spațiu și într-un interval de timp determinate, în cadrul căruia se realizează sau se prezintă creații artistice, bunuri culturale și/sau se prestează servicii culturale educaționale și recreative. Nu intră în această categorie: celebrări private sau cu circuit închis, manifestări sportive, publicitare, religioase sau gastronomice, bâlciuri sau evenimente similare;

o   Propunem înlocuirea termenului manifestări gastronomice cu cel de târguri gastronomice. Termenul “manifestări gastronomice” exclude evenimentele de tip “food festival”, deși în cele mai multe cazuri acestea sunt evenimente cu specific cultural, festivaluri muzicale, care includ și o componentă gastronomică.

Capitolul VI. Condiţii de eligibilitate pentru activităţi şi beneficiari

·     Art. 9, alin. (2) Lit. f), pct. 1. ultimul eveniment cultural cu public a avut loc înainte de 15.03.2020

o   Propunem eliminarea acestei prevederi; definirea beneficiarilor eligibili este realizată la Art. 9 (2), litera b) au fost înființați și au desfășurat activitate cu conținut și caracter cultural într-unul din domeniile culturale înainte de 01.01.2020 conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului. Există mai mulți organizatori care au desfășurat evenimente în vara anului 2020, iar aceasta prevedere îi face neeligibili pentru accesarea acestor fonduri;

Capitolul VII. Valoarea ajutorul de stat

Art. 11, alin. (1) și (2) – Modalitatea de acordare a ajutorului de stat:

Evenimentele culturale unde accesul publicului se face pe bază de bilet pot fi, într-adevăr, organizate sub formă de festivaluri, spectacole individuale sau turnee, fiecare cu un specific al său și cu diferite modele de business. Dar în esență, ele se referă la același lucru: oferirea unui eveniment cultural celor care plătesc să ia parte la el. De aceea, considerăm că separarea și favorizarea unui tip specific de manifestare (festival) este total eronată și nu are absolut nicio bază sau justificare în realitate.

Menționăm de asemenea că la toate întâlnirile din luna noiembrie a anului 2020 cu reprezentanții sectorului cultural, toți cei prezenți la întâlnire au agreat faptul că nu există niciun motiv pentru care festivalurile să primească un sprijin financiar mai mare.

Precizăm că această abordare crează grave probleme de ordin concurențial, favorizând anumite activități și companii în detrimentul altora. Astfel, proiectul în această formă încalcă principiile de bună desfășurare a vieții economice, precum și legile privind concurența sau Constituția României.

În consecință, propunem comasarea alin. (1) și (2) pentru a include un procent egal (20-25%) care să se aplice tuturor organizatorilor de evenimente, fie că aceștia organizează festivaluri sau alte tipuri de evenimente. Scopul este acela de a încuraja organizatorii de evenimente și concerte, care au cele mai mari șanse să își poată relua activitatea în lunile care urmează, să organizeze astfel de evenimente cât mai curând și cât mai des.

O altă propunere identificată în grupul de lucru, propunere ce acoperă cea mai mare parte din sectorul cultural, este următoarea: Suplimentarea veniturilor din drepturi de autor și drepturi conexe pentru titularii de drepturi de autor, direct proporțional cu aceste venituri. Având în vedere că titularii de drepturi de autor și drepturi conexe au suferit pierderi mari cauzate de scăderile de venituri din ambiental și din radiodifuziune, aceasta este o măsură justificată, care ajută direct și imediat o foarte mare parte din sectorul cultural (artiști interpreți, compozitori, textieri, scenariști, regizori, scriitori, pictori, case de discuri și alți titulari de drepturi de autor). Acest tip de ajutor poate fi accesat direct de către titulari sau poate fi accesat prin Organismele de Gestiune Colectivă. Un OGC poate accesa schema de ajutor de stat pentru propriii-i membri, având obligația să vireze apoi sumele către membri, în termen de 3 luni de la data accesării, direct proporțional cu veniturile înregistrare de către membri, în ultimii doi ani de activitate.

Capitolul X. Durata schemei

·     Art. 17, alin. (1) Perioada de valabilitate a Schemei, în care vor fi acordate ajutoare de stat, este de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, până la data de 31 decembrie 2023

o  Perioada de valabilitate se referă la perioada de implementare a proiectelor sau la perioada de implementare a schemelor? Adică vor exista mai multe apeluri de proiecte până în 2023?

o   Stabilirea unui calendar clar al implementării schemelor și al acordării finanțărilor (câte apeluri, cât durează perioada de evaluare, cât durează semnarea contractelor, când vor fi făcute primele plăți etc.);

Cap. XI. Bugetul schemei

·     Art. 20 – Numărul estimat de beneficiari este numărul total de organizatori de concerte și festivaluri, respectiv librării și edituri sau este un număr limitat, la fel ca în cazul microgranturilor?

Capitolul XVI. Cheltuieli eligibile

·     Art. 25 – Introducerea în acest articol sau în Ghidul solicitantului a unei obligații de a cheltui un procent de 30-40 % din finanțarea obținută pentru plata serviciilor către: artiști, lucrători, tehnicieni sau alte entități persoane fizice;

·     Art. 25, alin. (1), lit. a) [Cheltuielile eligibile] au fost efectuate între data inițială și data finală de eligibilitate a proiectului, conform contractului de finanțare

o   Având în vedere că evenimentele organizate prin proiect se pot efectua până în anul 2023 și ținând cont de nota de fundamentare a prezentului proiect de lege în care se menționează: Având în vedere constrângerile bugetare existente, ajutorul financiar poate fi acordat direct doar operatorilor culturali aflați pe ultimul nivel al ecosistemului cultural, cei care prin natura activității lor livrează produsul cultural direct către public, urmând ca, prin condițiile stabilite în ghidul solicitantului, sprijinul financiar să se propage către toți actanții din sectorul cultural-creativ, solicităm ca plățile de onorarii sau prestări servicii către “actanții” din sectorul cultural-creativ să fie efectuate în maxim 6 luni de la data încasării de către beneficiar a avansului de 70%, respectiv maxim 3 luni de la data încasării diferenței de 30% din finanțare. Paragraful se modifică astfel:

a)   au fost efectuate în maxim 6 luni de la data încasării de către beneficiar a avansului de 70%, respectiv maxim 3 luni de la data încasării restului de 30% din finanțare.

·     Art 25, alin. (3), lit. a), pct. 7 – propunem înlocuirea expresiei “servicii necesare derulării activităților culturale” cu expresia “activități suport destinate evenimentelor culturale”,care acoperă în sens mai larg serviciile oferite de majoritatea lucrătorilor din acest domeniu, fără a se limita la foto-video, creație, digital.

Cap. XVIII. Recuperarea ajutorului de stat

·     Art. 32, alin. (2), lit. b) ulterior încheierii contractului de finanțare, se constată neconcordanţe între starea de fapt şi cele declarate de către beneficiar în dosarul de finanţare, inclusiv, dar fără a se limita la, neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate a beneficiarului, partenerilor și proiectului/activităților;

o   Nu se specifică în niciun alt articol din proiect obligativitatea de a avea Parteneri în proiect și/sau condițiile de eligibilitate ale acestora. Acest aliniat se referă la un alt program de finanțare.

·     Art. 32 (7) și (8) Se referă la un alt program de finanțare. În acest program nu există Promotori de proiect și parteneri români sau străini.

o   Solicităm corectarea sau eliminarea acestor aliniate.

 ANEXA 2.

Capitolul VI. Condiții de eligibilitate pentru activități și beneficiari

·     Art 9, alin. (2) – Solicităm introducerea în categoria beneficiarilor eligibili și a Persoanelor Fizice Autorizate și a Întreprinderilor Independente;

·     Art 9, alin. (3), lit. b) au fost înființați și au desfășurat activitate cu conținut și caracter cultural într-unul din domeniile culturale înainte de 01.01.2020 conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului

o   De definit ce înseamnă “activitate cu conținut și caracter cultural” și includerea în această categorie și a activităților suport pentru proiecte (light/sound/video design, management tehnic, tour management, rigging, impresariat etc.)

·     Art 9, alin. (3), lit. d) își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant

o   De specificat la ce tip de activitate culturală se referă și includerea în această categorie și a activit ăților suport pentru proiecte (light/sound/video design, management tehnic, tour management, rigging, impresariat etc.)

·     Art 9, alin. (3), lit. h) beneficiarul este direct responsabil pentru inițierea, pregătirea, derularea activităților culturale

o De completat cu “și a activităților suport pentru proiecte (light/sound/video design, management tehnic, tour management, rigging, impresariat etc.)”

·     Art 9, alin. (3), lit. i) beneficiarul dispune de resurse financiare suficiente și stabile, precum și de competențele profesionale și calificările necesare pentru derularea activităților culturale

o De completat cu “și a activităților suport pentru proiecte (light/sound/video design, management tehnic, tour management, rigging, impresariat etc.)”

·     (3) Activități eligibile* – Solicităm modificarea paragrafului care se referă la activități eligible cu:

o  Se consideră activitate eligibilă în cadrul prezentei scheme orice activitate cu caracter și conținut cultural, dar și orice activitate suport destinată proiectelor culturale derulată în România, în oricare din domeniile culturale cuprinse în prezenta schemă.

o   *Numerotarea acestui articol este greșită – se dublează numerotarea aliniatului (3)

Capitolul VIII. Valoarea microgranturilor

·     Art. 11 – Solicităm schimbarea metodologiei de calcul a valorii ajutorul de minimis, care cf. Secțiunii 2. Motivul emiterii actului normativ din Nota de fundamentare (document intitulat “NF OUG_0”) sebazează pe veniturile lunare/gospodărie pe anul 2019 (4790 lei, aprox. 1000 euro), dar această schemă nu se adresează necesităților persoanelor fizice și nu se referă la necesitățile unei „gospodării”, ci necesităților unor SRL-uri și ONG-uri – singurele eligibile în cadrul programului – care au cu totul alte necesități decât o gospodărie (atât din punctul de vedere al spațiului în care își desfășoară activitatea, cât și din punctul de vedere al resurselor utilizate în desfășurarea activității). Metodologia de calcul trebuie schimbată pentru a acoperi nevoile reale ale beneficiarilor programului – SRL și ONG – și stabilirea unor plafoane dedicată diferitelor tipuri de nevoi (cu sediu/fără sediu, număr de angajați, număr de evenimente/an),

-un minim de 8.000 euro pentru artiști, lucrători, tehnicieni (care au ca formă de organizare PFA) 

– minim 16.000 euro pentru ONG-uri

– Procent din pierderile pe Cifra de Afaceri in cazul SRL-urilori 

Dacă baza de calcul rămâne numărul de luni pe perioada cărora au existat restricții, atunci perioada trebuie calculată de la momentul impunerii primelor restricții, respectiv luna martie 2020 – 11 luni până la acest moment.

Capitolul IX. Durata schemei

·     Art. 20, alin. (1) – Perioada de valabilitate se referă la perioada de folosire a micrograntului sau la perioada de implementarea a actualei scheme?

o   De adăugat un calendar de implementare a schemei și de acordare a sprijinului financiar (câte apeluri, termen de depunere, cât durează perioada de evaluare, când pot fi făcute primele plăți).

Capitolul X. Bugetul schemei

·     Art. 22 – Numărul de beneficiari este numărul estimat al tuturor operatorilor care funcționează în sectorul cultural, eligibili pentru această schemă?

o   Schema de ajutor de stat acoperă nevoile tuturor entităților care au ca domeniu de activitate organizarea de evenimente, librării și edituri, pe când schema de ajutor de minimis acoperă doar o parte dintre operatorii care nu au avut venituri din vânzarea de bilete.

Capitolul XIII. Modalitatea de implementare a schemei

·     Art. 24, alin. (1) – Pentru a beneficia de prevederile prezentei Scheme, solicitanții trebuie să înainteze un dosar de finanţare către furnizorul de ajutor de minimis, conținând cererea de finanțare și alte documente detaliate în Ghidul Solicitantului, aprobat prin Ordin al Ministrului Culturii.

o  De menționat în mod explicit dacă dosarul de finanțare presupune realizarea unui proiect cultural sau nu și, dacă da, în ce constă acest proiect cultural.

Capitolul XIV. Evaluarea și contractare

·     Art. 25, alin. (1)Dosarele de finanțare depuse în cadrul apelului sunt selectate la finanțare în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate care vor fi stabilite în Ghidul solicitantului, aprobat prin Ordin al Ministrului Culturii

o   De menționat care sunt criteriile de evaluare dacă selectarea se face “în ordinea depunerii”;

o   Modalitatea de selecție după principiul “primul venit, primul servit” este de natură să creeze grave inegalități și o concurență nedorită între diferiții operatori culturali, în condițiile în care este evident că tot sectorul, nu doar o parte din acesta este afectat. Soluția este o evaluare reală a nevoilor existente (număr de potențiali beneficiari, tipologie – ex. companii artistice, firme de organizare evenimente, furnizori de servicii suport în industria de spectacole etc.) și dimensionarea sprijinului financiar în acord cu aceste nevoi.

Capitolul XVIII. Reguli privind transparenţa

·     Art. 34În cazul în care solicitantul este eligibil pentru a primi finanțare în cadrul prezentei scheme şi este selectat pentru finanțare în urma procesului de evaluare, furnizorul comunică în scris beneficiarului de ajutor de minimis cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat și caracterul acestuia, făcând referire expresă la Regulamentul (UE) nr. 1407/2013

o   Se înțelege că ar exista un maxim și un minim al grantului, or în capitolul VIII. Valoarea micrograntului este specificată o singură sumă fixă de 8.000 euro.

Anexăm acestui document și propunerile făcute anterior către Ministerul Culturii, rezultate în urma dezbaterilor din grupul de lucru:

  1. Propunerile MUZE
  2. Propunerile ALIS
  3. Propunerile GRUPULUI DE LUCRU
  4. Propunerea ce vizează suplimentarea veniturilor pentru titularii de drepturi de autor

1. Propunerile MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans – depuse la Ministerul Culturii în data de 29.12.2020 cu numărul de intrare 7615, pentru care nu am primit un răspuns oficial încă. Aceste propuneri totalizează un număr de 3346 de susținători

https://www.change.org/p/scrisoare-deschis%C4%83-peti%C8%9Bia-arti%C8%99tilor-granturi-pentru-sectorul-cultural

 Vă solicităm de urgență un răspuns la această petiție, având în vedere criza profundă în care s-a adâncit sectorul cultural! După cum știți, zilele acestea se decide soarta unei industrii, așa că sprijinul dumneavoastră, cu privire la artiștii români, poate fi de o importanță istorică. A fi sau a nu fi!

       Rezultat al dezbaterilor și consultărilor publice, la care au participat aproximativ 2000 de artiști, expunem acest compendiu, structurat în 10 măsuri. 

       Punctual, susținem implementarea acestor măsuri, sub forma planului de mai jos, în varianta rectificată a „Schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural” sau transpunerea acestui program într-o formă care să satisfacă aceste măsuri, care vor conserva sectorul cultural avut în discuție, mai exact tot ce inseamna artiștii de teatru, film, muzică, dans, stand-up și nu numai.

Măsura 1: 

       Aplicarea unor măsuri de ajutor imediat, nu de proiecte, pentru întreg sectorul cultural. Schimbarea conceptului acestui program din „Schemă de ajutor de stat pentru sectorul cultural” în „Schemă de ajutor de stat și granturi pentru sectorul cultural”;

Măsura 2:

       Artistul devine beneficiar principal, direct și imediat al acestor fonduri;

Măsura 3:

       Granturile se alocă fiecărui beneficiar, direct proporțional cu contribuția lui la bugetul de stat, din activități culturale;

Măsura 4:

       Conturarea unei baze de calcul echidistante pentru distribuirea pe segmente de lucru a acestor granturi, funcție de contribuția fiecărui potențial beneficiar la bugetul de stat; În lipsa unei baze de calcul temeinic documentată, solicităm ca din schema de granturi să fie alocat un procent de 51% artiștilor și autorilor, pentru a îi transforma în principali beneficiari;

Măsura 5:

       Eliminarea obligativității de a fi înscris în Registrul Cultural Național până la data de 9 decembrie, drept condiție de eligibilitate pentru aceste granturi;

Măsura 6:

       Suplimentarea veniturilor obținute din drepturi patrimoniale de autor și drepturi conexe, pentru toți autorii, artiștii și producătorii (generic vorbind, titluarii de drepturi), cu 50% din valoarea sumelor încasate de la organismele de gestiune colectivă, în ultimii 2 ani;

Măsura 7:     

       Urmând modelul altor țări europene, solicităm împărțirea granturilor pentru sectorul cultural în două categorii: 1) fonduri de supraviețuire 2) fonduri de relansare a industriei creative;

Măsura 8:

       Consultarea membrilor Asociației MUZE în toate viitoarele dezbateri pe acest subiect, precum și orice alți artiști ce provin din domenii care nu sunt încă reprezentate;

Măsura 9:

       Conturarea unei organigrame a tot ceea ce reprezintă sectorul cultural, pentru a fi mai ușor de înțeles, pe viitor, care sunt beneficiarii oricăror programe destinate acestui sector;

Măsura 10 (referitoare la indemnizațiile acordate de Ministerul Culturii artiștilor care nu își pot desfășura activitatea):

       Acordarea posibilității de a își reporni activitatea, artiștilor care beneficiază de indemnizație și incă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.

Premise:

       Solicităm aceste măsuri, urmând modelul după care au transpus programe similare alte țări din Uniunea Europeană, precum Germania, Belgia, Franța sau Austria. Întărim toate aceste propuneri, plecând de la afirmația Secretarului de Stat pentru Cultură al Guvernului Germaniei, Monika Grütters, făcută în urma anunțării unui program similar cu acesta: “Artiștii nu numai că sunt indispensabili acum, ba sunt chiar vitali”;

       Dorim să evităm ceea ce ar putea fi o greșeală istorică, anume aceea de a crea un program pentru sectorul cultural, fără să luăm în calcul artistul, celula principală a acestui organism;

       Judecând după propunerea de schemă de ajutor de stat, propusă anterior, un artist sau o entitate care nu lucrează cu bilete, ci are alte modalități de a realiza venituri din activități culturale, ar fi putut primi cel mult un microgrant de 4000 de euro, pe când un organizator de evenimente cu vânzare de bilet, adică un operator care lucrează tot cu artiști (!) era eligibil pentru 800.000 de euro, chiar dacă cele două entități exemplificate ar fi înregistrat venituri egale în ultimii doi ani de activitate;

       Am conturat acest plan, ca urmare a consultărilor și dezbaterilor publice pe care le-am organizat în ultimele două săptămâni, la care au participat peste 2000 de artiști și în urma cărora am primit sute de propuneri de la artiști, autori, operatori culturali, formatori/profesori de artiști, etc., din zonele de Teatru, Film, Muzică, Dans, Stand-up și nu numai; În scopul transparenței, prezentăm public acest plan, rezultat în urma comasării principalelor propuneri studiate;

       Facem aceste propuneri și le argumentăm din dorința de a veni în sprijinul instituțiilor de stat, în ceea ce privește conturarea unui program cât mai complet și echitabil de acordare a acestor granturi;

       A nu se înțelege din caracterul imperativ și alarmant al acestei petiții că Instituțiile de Stat nu au avut deschidere către acest subiect, ci doar că dinamica lucrurilor nu a permis o abordare satisfăcătoare pentru toate segmentele culturale impactate.

Argumentarea măsurilor solicitate:

Argumentare – Măsura 1:

      Schimbarea titlului acestui program din „Schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural” în „Schema de ajutor de stat și granturi pentru sectorul cultural”;

       În primul rând, dorim să liniștim opinia publică și să facem înțeles că artiștii nu solicită bani de la stat, bani care ar putea alimenta alte sectoare, precum sănătate sau educație, ci artiștii își revendică dreptul de a beneficia de o suplimentare de venituri din niște fonduri alocate de Uniunea Europeană, cu această destinație precisă, anume alimentarea sectorului cultural;

       În al doilea rând, e o masură care traduce mai bine propunerea de a defalca acest program în două tipuri de granturi, așa cum am propus în Măsura 7;

Argumentare – Măsura 2:

       Artistul devine beneficiar principal, direct și imediat al acestor fonduri;

       Artistul este piatra de temelie a construcției numită industrie artistică, după cum o spune și titlul. Artistul poate ajunge direct la public, fără a avea neaparată nevoie de organizatori de evenimente, impresari, manageri, muzee, edituri, librării, case de producție, agenții de booking, etc, însă niciunul dintre aceste corpuri complementare nu are obiect de activitate fără existența artistului. A nu se înțelege că negăm importanța tuturor acestor entități, căci ele contribuie determinant la ecosistemul nostru, însă dorim să fim foarte expliciți când afirmăm că fără artist nu există acest ecosistem, pentru că nu ar avea ce promova sau vinde. Considerăm, așadar, că artistul trebuie să fie beneficiar principal. Fără artist nu există artă.

       Nu considerăm firesc ca un operator cultural să absoarbă direct fonduri, în momentul zero al aplicării pentru acesta, pentru a lucra cu artiști, pe când artistul să poata beneficia doar indirect de sume de la operatorul cultural, de-abia atunci când restricțiile în vigoare îi vor permite să presteze. Considerăm, așadar, că artistul trebuie să fie beneficiar direct și imediat.

Argumentare – Măsura 3:

       Granturile se alocă fiecărui beneficiar, direct proporțional cu contribuția lui la bugetul de stat, din activități culturale;

       În spiritul echității, considerăm că este firesc ca orice beneficiar al acestui program să fie îndreptățit la o suplimentare a veniturilor sale, care să fie direct proporțională cu acestea sau direct proporțională cu contribuțiile aduse de către acesta la bugetul de stat, așa cum este și în cazul pensiilor sau al ajutorului de șomaj;

Argumentare – Măsura 4:

       Conturarea unei baze de calcul echidistante pentru distribuirea pe segmente de lucru a acestor granturi, funcție de contribuția fiecărui potențial beneficiar la bugetul de stat; În lipsa unei baze de calcul temeinic documentată, solicităm ca din schema de granturi să fie alocat un procent de 51% artiștilor și autorilor, pentru a îi transforma în principali beneficiari;

       Considerăm că schema de ajutor de stat, propusă anterior, nu era susținută de o bază de calcul pentru măsurile expuse. De altfel, considerăm firesc ca aceste fonduri să fie alocate pe categorii de beneficiari, ulterior identificării tuturor acestor categorii. Până atunci,  considerăm fără echivoc că artistul trebuie să fie principalul beneficiar, exact cum se procedează în alte țări europene, care dezvoltă programe similare;

Argumentare – Măsura 5:

       Eliminarea obligativității de a fi înscris în Registrul Cultural Național până la data de 9 decembrie, drept condiție de eligibilitate pentru aceste granturi;

       Cităm din comunicatul postat pe site-ul cultura.ro„Vor avea la dispoziție 7 zile pentru această preînscriere. Cine nu se înscrie, nu va putea beneficia de sprijinul financiar”.

       Argumentul principal e acela că Registrul Cultural Național e departe de a fi exhaustiv, mai ales că termenul de înscriere e mult prea scurt pentru a putea cuprinde toți potențialii beneficiari. În primul rând, ar trebui explicat extrem de clar pe site cui se adresează acest Registru și care este scopul lui, tocmai pentru a încuraja diferitele clase de artiști sau operatori să se înscrie. Vă propunem publicarea unei liste de persoane eligibile, precum și o listă de CAEN-uri eligibile. În acest sens, Asociația MUZE își oferă disponibilitatea de a identifica, alături de dumneavoastră, o bună parte din acești potențiali beneficiari, în sensul conturării unui Registru cât mai cuprinzător.

       De altfel, pentru a respecta măsura conturată inițial de dumneavoastră, vă propunem ca înregistrarea în acest Registru să fie obligatorie pur și simplu anterior aplicării, în loc de a fi obligatorie până la un termen fix.

Argumentare – Măsura 6:

       Suplimentarea veniturilor obținute din drepturi patrimoniale de autor și drepturi conexe, pentru toți autorii, artiștii și producătorii, cu 50% din valoarea sumelor încasate, prin organismele de gestiune colectivă, în ultimii 2 ani;

       Facem această propunere, în primul rând, pentru că are o baza de calcul simplă, o transpunere imediată și pentru că satisface segmentul cel mai important al sectorului cultural, artistul. În egală măsură, devin beneficiari imediați soliștii, instrumentiștii, actorii, dansatorii, compozitorii, textierii, editorii, casele de discuri, regizorii, scenariștii, etc. Mai mult decât atât, această măsură ar viza direct peste 20.000 de beneficiari imediați! 

       Propunem ca modalitate de calcul, studierea informațiilor publice, oferite de Organismele de Gestiune Colectivă. De exemplu, putem afla că numai pentru artiști, autori și producători, în aproape integralitatea lor, acestea distribuie către membri și nemembri români aproximativ 25 de milioane de euro pe an, ceea ce ne face să considerăm că suplimentarea cu 50% din valoarea acestor sume, pentru o perioada de 2 ani, ar consuma doar o mică parte din totalul Schemei de ajutor de stat și ar permite acoperirea tuturor celorlalte măsuri, ale căror beneficiari sunt, în multe cazuri, aceleași entități;

       În sublinierea importanței acestei măsuri, amintim că drepturile patrimoniale de autor și drepturile conexe sunt în cele mai multe cazuri singura sursă de venit rămasă artiștilor și autorilor, în această perioadă! Mai mult decât atât, și această sursă a fost puternic afectată de restricțiile în vigoare. Mai exact, încasările din ambiental/comunicare publică, care reprezintă între 30% și 50% din totalul încasărilor provenite din drepturi de autor, au scăzut drastic, având în vedere că o mare parte din operatorii economici din ambiental nu și-au putut desfășura activitatea în ultimele luni, implicit nici nu au plătit licențe pentru drepturi de autor. Chiar și veniturile generate de radiodifuzări și televiziuni au scăzut simțitor. Așadar, considerăm că subvenționarea acestor sume este cea mai benefică măsură imediată pe care o poate aplica Guvernul României.

Argumentare – Măsura 7:

       Urmând modelul altor țări europene, solicităm împărțirea granturilor pentru sectorul cultural în două categorii: 1) fonduri de supraviețuire 2) fonduri de relansare a industriei creative;

       Pornim de la premisa că foarte mulți artiști au înregistrat pierderi de venituri de până la 80-100%, de la începutul pandemiei! Așadar, există un segment important de beneficiari ce s-ar încadra în prima categorie, alături de diverși operatori culturali, care se află în aceeași situație și care au nevoie de o suplimentare a veniturilor, cât să își poată acoperi un minim de cheltuieli de funcționare. Chiar și așa, toți aceștia își doresc să își reînceapă activitatea, motiv pentru care considerăm necesară și înființarea unui program de granturi pentru proiecte punctuale, proiecte ce ar reprezenta o investiție în sectorul cultural, menită să rodească, apoi, sume noi către bugetul de stat.

Argumentare – Măsura 8:

       Consultarea membrilor Asociației MUZE în toate viitoarele dezbateri pe acest subiect, precum și orice alți artiști ce provin din domenii care nu sunt încă reprezentate;

       Solicităm să fim invitați la consultări, în continuare, pentru transpunerea acestui program, întrucât deținem expertiza necesară pentru identificarea de soluții echitabile și întrucât reprezentăm principalele sectoare de artiști. Ne oferim sprijinul, prin organizarea perpetuă de dezbateri publice, de consultări și prin contribuția la a contura un tablou cât mai complet al sectorului cultural. Mai mult decât atât, am prezentat și vom înainta, cu orice ocazie, numai propuneri ce impactează benefic toți artiștii și autorii, fie că aceștia sunt membri ai asociației noastre sau nu, tocmai pentru a nu avea o abordare discreționară!

Argumentare – Măsura 9:

       Conturarea unei organigrame a tot ceea ce reprezintă sectorul cultural, pentru a fi mai ușor de înțeles, pe viitor, care sunt beneficiarii oricăror programe destinate acestui sector;

       Pentru a nu repeta aceasta situație, propunem demararea unui program de creionare a unei organigrame a sectorului cultural, tocmai pentru a porni viitorele proiecte de la cap la coadă și nu invers.

Argumentare – Măsura 10 (referitoare la indemnizațiile acordate de Ministerul Culturii artiștilor care nu își pot desfășura activitatea):

       Acordarea posibilității de a își reporni activitatea, artiștilor care beneficiază de indemnizație și incă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.

       Salutăm încă o dată decizia Ministerului Culturii de a aloca aceste indemnizații, atât de necesare multor artiști! În același spirit, vrem să ajutăm acum, atât Ministerul Culturii să nu consume fonduri mai mari decât este cazul, precum și pe artistul aflat în dificultate să își reînceapă timid activitatea;

       Concret, un artist nu își va începe lucrul, dacă potențialele proiecte identificate nu îi pot aduce, într-o lună de zile, o sumă mai mare decât reprezintă indemnizația, dar își va reîncepe activitatea dacă va ști că sumele contractate într-o lună vor fi suplimentate până la totalul indemnizației. În acest fel, Ministerul Culturii va acorda indemnizații din ce în ce mai mici, care doar vor suplimenta veniturile celui care reintră în activitate, până când acesta va reveni la un prag de câștig ce depășește nivelul indemnizației. 

În încheiere:

       Dorim să evităm o greșeală de fond, ce poate deveni un precedent, anume aceea de a crea un program adresat întregului sector cultural, fără să ținem cont că acesta include mulți alți beneficiari, în afară de cei menționați în schema propusă. Spre exemplu, nu ar fi fost eligibili pentru această schemă propusă de Guvern următorii:

        –   majoritatea artiștilor de scenă, instrumentiștii și dansatorii care prestează la evenimente, în schimbul unui onorariu fix și nu în schimbul unui venit din bilete;

        –   actorii de film, regizorii, scenariștii, scenografii, cascadorii, compozitorii, textierii, editorii, coregrafii, etc;

Conchidem cu un imbold, ce transcende generații:

„Arta nu este niciodată terminată, ci doar abandonată” – Leonardo da Vinci

Vă mulțumim!

Răzvan-Adrian Ailenei – Președinte MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans,

Elena Ghenoiu – Vicepreședinte MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans,

împreună cu toți artiștii, autorii și ceilalți beneficiari și susținători semnatari ai acestei petiții.

2. Propunerile ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor

FAZA 1 – AJUTOR ACORDAT TUTUROR OPERATORILOR DIN SECTORUL CULTURAL

 -Pot aplica persoane fizice sau persoane juridice ce au avut o scadere a veniturilor/CA mai mare de 30%

 A. Masura 1 – PFA, CI, II, dar si personae ce au obtinut venituri din drepturi de autor sau prin contracte de conventii civile in 2019

Granturi fixe acordate in functie de venituri pe baza unui registru de incasari sau în baza Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice 2019

 a)                     venituri brute din între 1.000 și 10.000 EURO în 2019 – grant in valoare de 30% din veniturile din anul anterior, dar nu mai mult de 2.000 EURO.

 b) venituri brute între 10.001 EURO si 20.000 EURO în 2019 – grant in valoare de 30% din veniturile din anul anterior, dar nu mai mult de 4.000 EURO

 c)  venituri brute între 20.001 EURO si 30.000 EURO în 2019 – grant  in valoare de 6.000 EURO

 d) venituri brute peste 30.001 EURO în 2019 – grant in valoare de 8.000 EURO

B. Masura 2 – SRL -uri sau ONG-uri al caror coduri caen se regasesc in anexa 1

             -20% din pierderile pe CA max 800.000 EURO

(in cazul ONG-urilor se ia in considerare bugetul anual din care se scad finantarile publice)

C. Măsuri de ajutor social

Suplimentarea veniturilor din drepturi de autor și drepturi conexe pentru titularii de drepturi de autor, direct proporțional cu aceste venituri. Având în vedere că titularii de drepturi de autor și drepturi conexe au suferit pierderi mari cauzate de scăderile de venituri din ambiental și din radiodifuziune, aceasta este o măsură justificată, care ajută direct și imediat o foarte mare parte din sectorul cultural (artiști interpreți, compozitori, textieri, scenariști, regizori, scriitori, pictori, case de discuri și alți titulari de drepturi de autor). Acest tip de ajutor poate fi accesat direct de către titulari sau poate fi accesat prin Organismele de Gestiune Colectivă. Un OGC poate accesa schema de ajutor de stat pentru proprii-i membri, având obligația să vireze apoi sumele către membri, în termen de 3 luni de la data accesării, direct proporțional cu veniturile înregistrare de către membri în ultimii doi ani de activitate.

Cheltuieli eligible:

a.      cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b.     datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c.      cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat (chiria in avans nu este eligibilă)

d.     cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e.      cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2;

f.                       cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente (au valoarea peste 2500 lei dar durata de utilizare este mai mica de 1 an),

g.     cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente (mobilier) necesare reluării activității;

h.     cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului, cu excepția TVA deductibil.

i.                        Cheltuieli privind salariile

j.                        Cheltuieli privind rate si leasinguri

k. Cheltuieli cu activitati de creatie de continut artistic si produse artistice – audio, video sau grafice – purtatoare  de drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor

FAZA 2 – AJUTOR ACORDAT OPERATORILOR DIN SECTORUL CULTURAL CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE ORGANIZAREA DE EVENIMENTE

DEFINIȚII

●       EVENIMENT CULTURAL = activitate cu public, menită să pună în circulație bunuri culturale/creații artistice din categoria artelor spectacolului, artelor vizuale, patrimoniu, carte, film și audio-vizual sau manifestări interdisciplinare de educație culturală. Nu intră în această categorie: celebrări private sau sărbători cu circuit închis, manifestări sportive, publicitare, religioase, târgurile gastronomice, târguri, bâlciuri sau evenimente similare.

●       FESTIVAL CULTURAL = activitate tematică cu public și o durată de minimum două zile consecutive, ce reunește și producții artistice și/sau evenimente culturale

Un beneficiar al ajutorului acordat prin FAZA 2 poate aplica doar la una din cele 3 masuri de mai jos:

Masura 1 – Granturi acordate organizatorilor de evenimente si festivaluri culturale cu bilete

-25% din valoarea biletelor vandute in 2019 – cu obligativitatea de a organiza in decurs de 12 luni de la obtinerea grantului:

a. minim 1 eveniment in cazul festivalurilor

b. minim 70% din totalul de evenimentelor organizate in 2019, in cazul altor evenimente culturale.

 Masura 2 – Granturi acordate organizatorilor de evenimente si festivaluri culturale  fara bilete 

-15% din cifra de afaceri a anului 2019 cu obligativitatea de a organiza cel putin 70% din numarul de evenimente culturale organizate in anul 2019, in cazul festivalurilor minim 1 eveniment in decurs de 12 luni de la obtinerea grantului

(in cazul ONG-urilor se ia in considerare bugetul anual din care se scad finantarile publice)

 FORMA ACORDĂRII AJUTORULUI DE STAT:

Grant în proporție de 80% din valoarea eligibilă solicitată, acordat de furnizorul ajutorului de stat, iar beneficiarii contribuie cu 20% cofinanțare

                          Masura 3 – de incurajare a reluarii organizarii de evenimente culturale mici chiar daca domeniul este restrictionat.

– subvenție pentru fiecare eveniment organizat cu o valoare egală cu suma obținută din numărul de bilete vândute pentru respectivul eveniment.

– numărul de bilete vândute plus numărul de bilete subvenționate nu poate

depăși capacitatea sălii.

– un beneficiar (organizator de spectacole) nu poate organiza într-un an un număr mai mare de evenimente decât cele organizate în 2019;

-valoarea totală a biletelor subvenționate de stat pentru un anumit beneficiar nu poate depăși 50% din valoarea totală a biletelor vândute de acesta în 2019.

Mecanism pentru acordarea subvenției

Beneficiarul (organizator de spectacole) depune la început de lună un raport cu numărul de evenimente efectuate și cu numărul de bilete vândute cu o lună în urmă, subvenția fiind acordată până la sfarșitul lunii în care s-a făcut depunerea raportului.

CATEGORII DE COSTURI ELIGIBILE:

închirierea a unor proprietăți și locații culturale, închiriere scenotehnică, închiriere/achiziție logistică, onorarii pentru artiști, costurile pentru promovare, producție publicitară și difuzare, costurile suportate direct ca urmare a proiectului, securitate, prim ajutor & măsuri anti-Covid, foto-video, creație, digital, cheltuieli pentru stocurile de carte, costuri legate de achiziţionarea drepturilor de exploatarea pentru film românesc și european, alte cheltuieli în vederea distribuirii filmelor, etc.)

●     UN BENEFICIAR POATE DECIDE DACA APLICA IN CONTINUARE LA FAZA 1, CARE ARE UN CARACTER REPETITIV, IN CAZUL IN CARE EVENIMENTELE PE CARE LE ORGANIZEAZA SE ADRESEAZA UNUI PUBLIC NUMEROS, IAR SITUATIA EPIDEMIOLOGICA NU PERMITE ORGANIZAREA UNOR ASTFEL DE EVENIMENTE.

             ●     UN BENEFICIAR POATE OBTINE MAXIM 800.000 EURO INSUMAT DIN AMBELE FAZE ALE SCHEMEI DE AJUTOR.

 ANEXA 1 – Coduri caen eligible pentru FAZA 1

9001Activități de interpretare artistică (spectacole)
9002Activități suport pentru interpretarea artistică (spectacole)
9003Activități de creație artistică
9004Activități de gestionare a sălilor de spectacole
1820Reproducerea înregistrărilor
5911Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune
5914Proiecția de filme cinematografice
5920Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală
6020Activități de difuzare a programelor de televiziune
7311Activități ale agențiilor de publicitate
7420Activități fotografice
8552Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, alte domenii)
9321Bâlciuri și parcuri de distracții
8230Activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor
7490Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.
9329Alte activitati recreative si distractive n.c.a.
9101Activitati ale bibliotecilor si arhivelor
9102Activitati ale muzeelor
9103Gestionarea monumentelor, cladirilor istorice si a altor obiective de interes turistic
9104Activitati ale gradinilor zoologice, botanice si ale rezervatiilor naturale

3. Propunerile Grupului de lucru, din date de 01.02.2021, depuse la Ministerul Culturii cu numărul de înregistrare 807 din data de 03.02.2021. Aceste propuneri au susținerea a 2834 de semnatari la momentul prezent:

Sectorul cultural are nevoie de un ajutor imediat și urgent, ce compensează pierderile suferite în urma interdicțiilor de funcționare, prioritar sau în paralel cu o schemă de finanțare pentru proiecte viitoare.

La aproape un an de restricții și limitări și fără o perspectivă clară cu privire la momentul relansării evenimentelor culturale, sectorul cultural din România (artiști, organizatori, impresari artistici, lucrători, companii de scenotehnică, producători, asociații culturale, etc), unul dintre domeniile cele mai afectate de pandemia cauzată de COVID-19, se află la limita supraviețuirii.

După 11 luni de inactivitate, mii de evenimente anulate, pierderi financiare de milioane de euro și pierderi irecuperabile de forță de muncă specializată, unul dintre sectoarele care contribuie substanțial la PIB-ul României, direct și indirect, prin sectoare conexe (HoReCa, turism, transporturi), are nevoie de sprijin urgent și direct din partea Guvernului României, pentru a continua să existe și să performeze.

Schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural lansată de Ministerul Culturii la finalul lunii ianuarie 2021 este o schemă de finanțare a unor proiecte culturale viitoare (în condițiile în care nu există o perspectivă clară a momentului în care acestea vor putea fi reluate) și nu acoperă nevoile imediate și urgente ale oamenilor din acest sector și nici pierderile înregistrate de companiile și organizațiile culturale a căror activitate a fost blocată pentru a evita răspândirea pandemiei.

Existența unei astfel de scheme de relansare a sectorului este importantă și necesară, dar numai în paralel sau ulterior lansării unei serii de măsuri de compensare directă a pierderilor suferite de operatorii culturali, care să îi ajute să supraviețuiască până în momentul relansării evenimentelor.  

Solicităm pe această cale Guvernului României să acționeze urgent pentru implementarea schemei de compensare a pierderilor pentru sectorul cultural, formulată în cadrul grupului de lucru constituit pe lângă Ministerul Culturii în lunile octombrie-noiembrie 2020, construită pe următoarele două direcții:

Măsura 1 – Sprijin pentru persoane fizice – PFA, CI, II, dar și persoane fizice și alte entități care au obținut venituri din contracte pe drepturi de autor și venituri din drepturi de autor și drepturi conexe:

–          Sprijin acordat în baza Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice – 20% din diferenta veniturilor nete între anii 2019 și 2020 – maxim 12.000 Euro

Măsura 2 – Sprijin pentru persoane juridice – SRL-uri sau ONG-uri* – cu codurile CAEN: 9001, 9002, 9003, 9004, 1820, 5911, 5912, 5913, 5914, 5920, 6020, 7311, 7420, 8552, 9321, 8230, 7490, 9329, 9101, 9102, 9103, 9104, 9499

–          20% din diferenta pe cifra de afaceri între 2019 și 2020 – maxim 800.000 Euro 

(*în cazul ONG-urilor se ia în considerare bugetul anual, din care se scad finanțările publice)

Pentru urgentarea implementării acestor măsuri, propunem ca acestea să fie incluse în schema de ajutor de stat pentru HORECA, prin extinderea aplicabilității acesteia pentru a include întreg sectorul cultural.

Asumarea unor decizii ferme de salvare a sectorului cultural este o datorie a Guvernului României pentru un domeniu care a adus în ultimii ani beneficii uriașe de imagine la nivel internațional, beneficii însemnate pentru comunitățile și orașele care au găzduit evenimente culturale și câștiguri pentru toate sectoarele conexe, care au suferit pierderi substanțiale de pe urma blocajului din sectorul cultural.

Sectorul cultural funcționează și se dezvoltă numai dacă oamenii pot participa fizic la evenimentele culturale. Până când acest lucru, pe care ni-l dorim cu toții, va fi posibil, sectorul cultural are nevoie de sprijin real, direct și imediat pentru a supraviețui. 

Membri ai grupului de lucru, reprezentanți ai sectorului cultural :

Ștefan Gheorghiu – Director executiv – CREDIDAM

Răzvan-Adrian Ailenei – Președinte MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans

Elena Ghenoiu – Vicepreședinte MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans

Bogdan Nedelcu – Președinte A.L.I.S. – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor

Daniel Klinger – Membru Consiliul Director A.L.I.S. – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor

Tudor Chirilă – Artist independent

Aurel Mitran – Președinte – Patronatul Producătorilor, Organizatorilor de Spectacole și Impresarilor Artistici din România

Mihai Cernea – Director General – CREDIDAM

Ioana Feșnic – Președinte – AIMR / Asociația Industriei Muzicale din România & Managing director – Universal Music România 

Dan Cristian Muraru – Președinte/Director General – U.P.F.R. / Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – Asociația pentru drepturi conexe 

Bogdan Kisescu – Președinte – P.A.C.T.E. / Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente

Cristi Beiu – Sublime Events / Organizator evenimente

Alex Tomulescu – Rollywood Film / WonderTheatre

Dana Adam – Director executiv – Media Pro Music Entertainment

Ciprian Miclea – Manager – Bivolul / Companie de scenotehnică

Florin Frățilă – Head Master – FF Theater & Academy

Music Managers Forum

4. Propunerea ce vizează suplimentarea veniturilor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe

PROPUNERE MĂSURĂ PENTRU SCHEMA DE AJUTOR DE STAT PENTRU SECTORUL CULTURAL

În atenția:

Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu

Directorului UMP, Bogdan Trîmbaciu

În cadrul grupului de lucru dedicat schemei de ajutor de stat, s-a identificat o propunere ce

acoperă nevoile unei mari părți a sectorului cultural, cea a titularilor de drepturi de autor.

Propunerea vizează următoarele:

• Suplimentarea veniturilor din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor

pentru titularii de drepturi. Având în vedere faptul că titularii de drepturi de autor și

drepturi conexe au suferit pierderi mari, direct, din cauza restricțiilor impuse asupra    

desfășurării activității și indirect, cauzate de scăderile de venituri din ambiental,

aceasta este o măsură justificată, care ajută direct și imediat o foarte mare parte din

sectorul cultural (artiști interpreți, compozitori, textieri, scenariști, regizori, scriitori,

artiști vizuali, case de discuri și alți titulari de drepturi de autor).

• Acest tip de ajutor poate fi accesat prin organismele de gestiune colectivă. Un organism

de gestiune colectivă va fi aministrator al acestui tip de schemă de ajutor, având obligația să    

vireze ulterior sumele către membri.

✓ Suplimentarea va fi în cuantum de 20% sau 25%, procent aplicat diferenței dintre veniturile titularilor, înregistrate în anul 2019 și anul 2020, similar propunerii pentru suplimentarea cifrei de afaceri a societăților comerciale.

✓ Organismele de gestiune colectivă sunt îndreptățite să-și acopere cheltuieli de administrare pentru procedura de repartizare.

✓ Organismul de gestiune colectivă este obligat să repartizeze sumele în termen de cel mult 3 luni de la data accesării fondurilor.

✓ Persoanele/entitățile a căror diferență dintre veniturile din drepturi de autor și/sau drepturi conexe din anul 2019 și același tip de venituri, din anul 2020, este sub un anumit plafon, vor beneficia de o compensare forfetară.

Amintim că această propunere (Măsura 6) a fost adusă spre atenția Ministerului Culturii încă de la finalul anului 2020, prin petiția depusă de Asociația MUZE la secretariatului Ministerului, cu numărul de intrare 7615/29.12.2020, petiție susținută de peste 3000 de semnatari. Subliniem înca o dată importanța conlucrării reprezentaților și entităților reprezentative din domeniul cultural, în vederea creării unui program care să răspundă cât mai eficient nevoilor din acest sector de activitate, în perioada pandemiei. În cadrul grupului de lucru, ce se va forma pentru conturarea acestei scheme, se vor aduce amendamente acestei propuneri si se va crea o formă care să respecte standardele și prevederile legale, precum și negocierile participanților.

Cu stimă,

Ailenei Răzvan-Adrian / Președinte MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans – office@asociatiamuze.ro

Mihai Cernea / Director General CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea  Drepturilor Artiștilor Interpreți – office@credidam.ro

Ștefan Gheorghiu – Director executiv – CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea  Drepturilor Artiștilor Interpreți – office@credidam.ro

Ana Achim / Manager General UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din

România – Asociația pentru Drepturi de Autor – ada@ucmr-ada.ro

Dan Cristian Muraru – Președinte/Director General – U.P.F.R. / Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – Asociația pentru drepturi conexe – secretariat@upfr.ro

Adina Scrioșteanu / Director Executiv UPFR – Uniunea Producătorilor de Fonograme din

România – Asociația pentru drepturi conexe – secretariat@upfr.ro

Adina Scrioșteanu / Director Executiv UPVR – Uniunea Producătorilor de Videograme din România – office@upvr.ro

Florin Scripcă / Director General UNART – Uniunea Națională a Artiștilor din România – office@unart.ro

Daniela Cristina Oprișan / Director General ADPFR – Asociatia pentru Drepturile Producatorilor de Fonograme din Romania – office@adpfr.ro

Daniela Avramescu / Manager General VISARTA –  Societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor – office@visarta.ro

Marinescu Ana – Maria  / Director General PERGAM – Societatea Autorilor și Editorilor Români din Opere Științifice – office@pergam.ro

Mihaela Cristina TODOR / Director General ARAIEX – Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți – contact@asociatiaartistilor.ro

Solicitare de maximă urgență

Către:

Domnul Klaus IOHANNIS, Președintele României

Domnul Florin-Vasile CÎȚU, Prim-ministrul României

Domnul Claudiu NĂSUI, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Domnul Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

Domnul Bogdan GHEORGHIU, Ministrul Culturii

Vă solicităm de urgență o audiență, pentru a vă prezenta în amănunt problemele sectorului cultural, în integralitatea lui, precum și soluțiile pe care le-am identificat și care pot salva acest sector de la extincție. Menționăm că cererile anexate acestui articol încă nu au primit un răspuns oficial din partea Guvernului sau a Minsiterului Culturii, deși o industrie întreagă le susține!

Contact: 0723.622.086

Similar Posts

Lasă un răspuns